Sunetul Umbrelor

Era seara cand Miozotis o fata de 16 ani era in parc impreuna cu iubitul ei Max.Stateau pe o banca si discutau despre ei doi.Max o iubea destul de mult pe Miozotis dar era prea protector,se ingrijora prea rapid dar avea un suflet bun.Ei doi se cunosteau de la varsta de 11 ani si de atunci au realizat cat de mult se plac.In timp au devenit din ce in ce mai apropiati,pana la prmul sarut.De atunci ei au transformat nu doar cei mai buni prieteni cel mai bun cuplu.Miozotis trebuia sa place acasa deoarece se intunecase si nici nu mai vroia sa stea in parc.Avea o presimtire ciudata in legatura cu el si simtea niste sunete stranii desi nu era nimeni acolo.
Ajunsa acasa se schimba la pijamale si se baga in pat gandind:Oare de ce aud toate astea?Max nu aude nimic.Sper sa se termine toate astea,sau sper ca ceea ce aud sa fie doar imaginatia mea.Miozotis adormi repede.In visul ei auzi niste sunete ciudate...umbrele dansau pe perete si vorbeau.Era vorba de distrugerea lumi si doar ea o putea salva.Dar facand asta ea devenea o umbra...sufletul ei muri odata ce ea facea asta.
Se trezi dimineata dar era confuza de cele intamplate aseara asa ca se gandi sa vorbeasa cu Max despre cele intamplate,char daca acesta putea sa o creada nebuna.
La scoala il contacta grabnic pe Max si ii spuse despre cele intamplate.
-Max am vise ciudate.Nu stiu ce sa fac...acele umbre sunt adevarate.Simt asta.
-Of si tu Miozotis.Sunt doar niste vise draga mea o sa treaca cu timpul..zise el luand-o in brate si sarutand-o pe frunte
-Dar...
- Gata nu mai vreau sa aud de visele astea.Totul e imaginar,incearca sa-ti dai seama.
Auzind de cearta lor Mizo o prietena buna a lui Miozotis interveni si ii ceruse drastic lui Max sa o lase se discute putin cu ea.O intreba ce s-a intamplat si de ce a reactionat asa Max.Ea ii povesti totul despre visele sale si chiar si problema cu parcul cand auzi acele voci ciudate.
-Si mie mi s-a intamplat aseara...Nu stiu ce a insemnat acel vis.Se facea ca eu alergam prin padure si niste omuleti ciudati ma alergau si pana la orma am cazut in gol.
-Si acel gol nu se mai termina nu?Era totul negru in jurul tau...
-Exact.Se pare ca intr-un fel visele noastre se leaga.
-Dar totusi...mi-as fi dorit sa stiu ce inseamna acel vis.
Suna clopotelul si toti intrara in clasa,la ora de informatica.Miozotis statea langa Mizo care era foarte aateta la ce zicea profesorul,pe cand miozotis nu se gandea la nimic.Auzi o voce in care o striga.
<Miozotis><Te-am gasit>
Aceasta intepeni de frica.Nu mai putea sa zica nici un cuvant.Tremura toata si simtea ca ziua asta nu va fi cea mai buna dintre toate.
In pauza
Mizo si Miozotis se intalnira in ultima pauza si ea i-a povestit ce s-a intamplat in ora de informatica.Miozotis hotara se mearga seara in parca si sa lamureasca aceasta siuatie dar nu era sigura ca va afla cel mai elegant lucru.Mizo a hotarat sa mearga cu ea pentru că se simtea oarecum implicata in toata aceasta chestie si vroia sa se sezolve cat mai repede ca sa doarma linistita.Aparu si Max la un momendat si le vazura fetele atat de intunecate incat incepea sa creada ce a zis iubita lui,desi nu vroia sa se vada asta.
-Fetelor ce ati patit?Aratati de parca ati iesit de la ora de istorie.
-Nu sa intamplat nimic.Discutam si noi...zise Mizo
-Ce ziceti mergem diseara la cinema?Am luat bilete pentru un film super.
-Ne pare rau dar avem ceva de rezolvat...zise Miozotis grabita sa plece.
Dupa ore
Era seara asa ca Miozotis si miro plecara in parc ca sa afle tot ce se poate despre aceste vise si despre umbre.Totul era misterios si putea sa se sfarseasca mai rau decat credeau toti.Acele umbre erau menite pentru ceva...si cel mai ciudat era ca,umbrele erau ale oamenilor cunoscuti de ele .Parcul era perfect gol si ele strigara.
-Aratativa umbrelor!Nu intelegem ce sunteti dar stim ca nu sunteti ceva bun.
Umbrele iesira de dupa copaci si spusera:
<Nu-i adevarat ceea ce spuneti>
<Noi suntem sigure ca voi oamenii sunteti niste fiinte ciudate care face rau la mediu si care nu respecta natura si pe cei din jur>
<Judecata voastra se apropie>
Dupa cele spuse umbrele disparu inceata.Acum ele erau si mai confuze.Nu stiau ce sa zica,nu stiau la cine sa zica.Stateau si se gandeau la ce e mai rau si nu erau sigure ca totul se va termina cu bine.

Va urma
Astept critici.
Poze:
Miozotis:
Mizo:
Max:
Cuplul:

Sunetul Umbrelor

La castelul umbrelor,Shonu(omul care a intors umbrele impotriva oamenilor) vorbea cu umbra lui Miozotis si ii spunea ca trebuie ca in seara asta sa ii zica totul despre ea si mama ei.Miozotis trebuia sa vina aici cu prietena ei pentru a le spune un fapt care ar fi putut schimba totul...lumea,locurile si chiar soarta oamenilor.Ele aveau oarecum o problema in trecut,in viata lor anterioara.Ceva s-a dereglat in vata lor.Umbrele erau sigure ca ele trebuiau sa-si daruiasca sufletele.Umbrele aveau un dans sacru,si doar ele pot face toate acele miscari minunate si pline de magie.Dansul a fost vazut de mama lui Miozotis si al lui Mizo.Ele au fost blestemate de umbre si dupa 3 ani au murit.Exact atunci,inainte sa moara mama ei s-au nacut ele.Au trait fara mame dar sa-u descurcat din ce aveau.
In lumea lor,umbrele aveau niste puteri speciale,bantuiau la 12 noaptea de obicei orasul.Exact la acea ora umbrele se dezlipeau de perete si se duceau la petrecerea lor,in lumea subterana.
<Dute dupa Miozotis>
Acasa la Miozotis nu se intamplau lucruri prea speciale...ea se gandea la ce i-au spus acele umbre ieri.Gandurile ei au fost intrerupte de catre tatal ei care o striga:
-Miozotis te cauta cineva!
-Cine?Tata daca nu e important am treaba.Spune ca nu sunt acasa.
-Deci iubitul tau nu-i important?Sa-i spun sa plece?
-Nu...desigur ca nu.Cheamal sus te rog!
Max se uita ciudat la ea si nu o scapa din priviri nici o clipa.Vedea privirea ei ciudata,ea nu era asa de obicei.Zambea si se distra mereu,mai da nu avea timp sa fie suparata.Dar azi se purta ciudat,asa ca Max nu mai putea sa stea si sa o priveasca asa de ...smerita.
-Mioztis ce s-a intamplat cu tine?De ce te porti asa ciudat...
-Nu conteaza...nu ma vei crede oricum.
-Zimi.Acum stiu ca vei spune adevarul.Simt asta dupa privirea ta.
-Pai cu acel vis.Ier am fost in parc si acele umbre mi-au vorbit.Sunt speriata.
-Si ce ti-au zis?
-Niste lucruri fara logica...
Miozotis ii spuse toata povestea,inclusiv ce i-au spus acele umbre.Credea ca e de vina...ca a facut ceva de niciea nu putea spune in cuvinte.Umbrele urau atat de mult oamenii...Dar de ce?
Max pleca dupa doua ore si ea fiind seara se baga in pat.Dar nu putea sa doarma...se gandea ca daca va adormi va visa urat,si nu mai vroia sa i se intample ceva.Isi spuse rugaciunea si statea intinsa uitandu-se la tavan.
La ora 12 noaptea
Cand adormi in sfarsit Miozotis,umbra ei iesi din perete si ii uuse mana pe umar trezind-o.Ea cand o vazu deabea se abtinu sa nu tipe.Umbra se apropie mai mult de ea si se aseza pe pat.Miozotis era si mai nelinistita dar nu vroia sa arate asta,asa ca asculta ce avea de zis umbra.
<Nu ai de ce sa te temi><Sunt aici sa sa-ti povestesc ceva>
-Ce?intreba ea plina de spaima
<Stii de ce a murit mama ta?>
-Nu.Chiar nu stiu.Daca stii ceva spune-mi imediat!
<Noi avem un dans sacru si mama ta impreuna cu mama prietenei tale l-au vazut.Ele au fost blestemate si au murit intr-un sfarsit>Imi pare rau dat tu trebuie sa vii cu noi.<Trebuie sa il vezi pe conducatorul nostru>
-Nu vreau.
<Sper sa accepti de buna voie altfel voi fi obligata sa...>
-Niciodata.Nu vreau sa mai aud nimic!Nu vreau sa aflu ceva ce m-ar face sa sufar.
<Gandestete bine ce vrei sa faci>
Zise umbra si pleca din camera direct prin perete.Acum ea era si mai confuza si se gandea daca sa-i povesteasta totul lui Mizo sau lui Max.Umbra cand pleca mai spuse in cuvant.
<Anunt-o pe prietena ta>
Nu stia ce sa faca.Daca sa se predea de buna voie sau nu.Nu mai intelegea nimic.Si pana si umbra ei o dispretuia.E ceva ce nimini nu putea intelege.Norocul ei era ca toti oamenii dormeau.Nu se mai putea face nimic...dar ea nu vroia sa se dea batuta.Se zicea ca in oras era un fel de vrajitoare buna care ajuta oamenii la nevoie.Avea ochii verzi si parul saten.Varsta ei era uprinsa intre 19-20 ani.Miozotis citese multe articole in ziar despre ea si se gandi sa-i ceara ajutorul.
-Dimineata ma voi duce la ea si ii voi spune povestea.Sper ca o sa ma lamuresc...
Dimineata urmatoare ea pleca direct la vrajitoarea aceea pe nume Strika.Avea un castel mare si ciudat.Miozotis batu la usa veche si Strika raspunse putin surprinsa ca cineva o vizita.
-Cu ce te pot ajuta?
-Am nevoie de avutorul tau.
Strika o pofti in casa si Miozotis ii povesti totul despre cele intamplate.

Va urma

Sunetul Umbrelor


Dupa ce Miozotis ii povesti totul Strika rama putin pe ganduri.Aceata nu mai auzise de asa ceva si nu simti nimic pana acum in legatura cu umbrele.Miozotis ii spuse ca prima oara cand le simti prezenta era in parc seara.Strika era putin inspaimantata de acele umbre.Fata ei era trista...nu stia nimic despre acele umbre.Ea si Miozotis au ramas pe ganduri ceva timp.Nici una dintre ele nu-si imaginau asa ceva,desi Strika de obicei dadea un raspuns in mai putin de un minut.De data asta nu era asa...nu stia ce sa zica si mai presus nu intelegea.Simtea ca Miozotis spunea adevarul dar de zis ceva nu mai putea sune nimic.Lua rapid cartea ei cu vraji de pe masa si cauta un raspuns.Miozotis era tacuta si nu spunea nimic...nu avea ce.Simtea ca mai bine o lasa pe vrajitoare sa caute un raspuns.Aceasta gasi ceva dar nu era sigura ca e chiar ceea ce cauta ea.
-Am gasit ceva.La noi in oras unii oameni au zis ca au vazut niste fantome...acum mult timp.Se spune ca pana la orma umbrele au fost distruse dar ramasite din ele au ramas.Mai mult nu stiu.Iti dau amuleta aceasta,sper sa te protejeze copila mea...zise ea lund amuleta ei de la gat si punand-o la gatul ei.
-Nu stiu ce zic.Multumsc mult.
-Dupa ce mi-ai povestit aceasta amuleta imi va arata unde esti si daca ai probleme.Ai grija copila mea,o sa te am in paza.
Miozotis pleca la scoala.La fiecare ora ea simtea spaima si stia ca in seara aceasta umbrele vor veni dupa ea.Sufletul ei era coplesit de ura fata ce aceste chestii care pentru ea acum nu mai insemnau nimic.La inceput ii era frica dar simtea ca ce a simtit atunci a fost si va fi o nimica toata.Frica si ura o cuprindeau din ce in ce mai mult.Mizo se uita la ea dar nu intelegea...nu mai intelegea.Vedea ura din ochii ei si era ingrijorata in ceea ce o privea.Se vedea ca ascundea ceva si sentimentele ei erau cumplit de greu de descris.Ea de obicei era fericita,incantata dar acum parca nu mai era ea.Era cu totul o alta persoana...diferita.
In pauza
Imediat ce Miozotis iesi din clasa o opri numaidecât si o intreba ce s-a intamplat cu ea.Ea ii spuse toata povestea de seara trecuta si ii spuse sa se pazeasta bine.Ii mai spuse ca in dimineata aceasta a fost la Strika si i-a aratat medalionul.Mizo ramase uimita si mai ales de povestea de ieri seara.
-Eu zic ca in seara asta sa dorm la tine.E mai bine sa fim unite decat sa fim pe cont propriu.Vrei sa-i sun pe marintii mei?
-Nu ar fi o idee asa de rea..zise Miozotis zambind.
Mizo primi acordul parintilor si iute ce ajunse acasa isi facu bagajele si se indrepta spre casa lui Miozotis.Ajunsa acolo ea,se duse in camera lui Miozotis dupa o buna masa...dar cam picanta.Amandoua facura un dus si dupa aceea ele se bagara in pat vorbind despre acel talisman pe care i la dat vrajitoarea lui Miozotis.Se intrebau daca nu are un fel de putere speciala.Talismanul era de culoare argintie si avea niste semne desenate.Erau ciudate dar poate acel talisman era raspunsul multor intrebari,si era rezolvarea multor pericole.Fetele nu stiau nimic si nu puteau confirma ceva pana nu aflat toate raspunsurile.Se bucurau macar ca umbrele nu vroiau sa le ucida.
Seara
Mizo s Miozotis au adormit dar nu stiau ce le asteapta.Visau elegant si mai ca nimic nu le mai puteau trezi.Se simteau protejate fiindca erau una langa alta si daca era vreo problema sareau imediat in ajutor.
O umbra iesi din perete si o prinse pe Miozotis de brat.Aceasta se destepta grabnic si tipa dar umbra ii puse mana la gura.Umbra o tragea prin perete dar Mizo o prinse de mana.Dar dupa putin timp mana ei transpira si ii dadu drumul.Umbra trecu granitele dintre lumi cu ea in brate si nu-i dadea drumul.Aceasta tipa si plangea se semtea mai speriata ca oricand si nu stia unde se afla.Umbra ii puse un cutit la gat si Miozotis lesina imediat.
Cand ajunsera in fata lui Shonu umbra o tranti pe miozotis la pamant.Shonu o lua pe Miozotis si o duse intr-un fel de celula.O lega la maini si la picioare.Shonu puse mana pe fata ei si oarecum ii placu de ea.El de cand o vazu pe Miozotis ramase uimit de frumusetea ei si se indragosti de ea.O vroia numai pentru el nu vroia sa o mai vada nimeni.Se gandea ca o fata asa de frumoasa ca ea nu merita sa moara.Poate sa fie regina lui.
Umbra o rapi deosebit pentru ca a dat el ordin.Cu toate acestea Miozotis era speriata,chiar daca Shonu zicea ca e in siguranta.In visul ei simtea acum unde este dar nu stia ce o sa se intample mai departe.Miozotis se trezi si se vazu legata la maini si la picoare si tipa.Shonu auzi si lua cateva umbre cu el.O vazu pe Miozotis tipand si aproape era terorizata cand s-a vazut asa.Ea il observa fără întârziere pe Shonu si se linisti oarecum.
-Dar tu esti om...Ce cauti printre umbre?
-Eu le-am invocat.Eu sunt conducatorul lor.Ma-am saturat de lumea asta plina de asasinate si alte lucruti.
-Dar nu te razbuna.Chiar daca oamenii fac greseli ei au un suflet bun.Lupta ca sa fie fericiti.Si de ce m-ai adus aici?Ce vreti sa-mi faceti?
-Tie?Nimic...te voi pastra numai pentru mine fiindca esti o frumusete.Si trebuie sa fii a mea...zise el apropiindu-se de ea.
O lua in brate si o saruta.Dar acel sarut era amar.Mioztis nu simtea nimic pentru el...poate doar ura.Vroia sa plece imediat si sa se intoarca in lumea ei.Se gandea ca Mizo era ingrijorata.Si ce va crede tatal ei?Dupa acel sarut ea tipa.
-Nuuuuu!!!
Medalionul de la gatul ei se activa si o lumina strabatu tinutul umbrelor.Vrajitoare simti chemarea si acum stia locatia exacta.Isi lua maruta zburatoare si pleca spre tinutul umbrelor...

Va urma
Astept critici

Talismanul:
Shonu:

Sunetul Umbrelor

Strika merse la Mizotis acasa sa o ia pe Mizo de acasa.Se gandea ca poate fi de mare ajutor pentru ce avea sa se intample.Cand ajunse acolo Mizo era in camera,pe jos si plangea.Vrajitoarea ii puse mana pe umar,si ea simtind o mana calda asa ca se linisti.Vrajitoare o duse la marura si o lua in brate.Ele zburau spre adancurile pamantului ca sa poate ajunge in societatea umbrelor.Ca sa intre acolo vrajitoare utiliza un fel de magie care sa le permita sa treaca prin pamant.Mizo se tinea tare de Strika căci matura mergea cu viteza luminii.
Ajunsi aproximativ de lumea subterana Strika opri matura pentru a-i da lui Mizo o potiune care sa o faca invizibila.
-Cu ce o sa ma ajute aceasta portiune?...intreba ea nedumerita
-In timp ce eu am sa le distrag atentia,folosind forța luminii tu ai sa te duci sa o gasesti pe Mizotis.Atunci dai si ei sa bea din aceasta portiune ca sa puteti sa fugiti de aici cat mai repede.Cand ii dai portiunea,spunei sa sa apese in mijlocul medalionului.Atunci eu voi folosi lumina si o sa ne intalnim imediat aici.
Mizo dadu din cap si pleca imediat sa o caute pe Mizotis.Intre timp Strika alerga ca sa le atraga atentia umbrelor pentru ca Mizo sa aibe destul timp pentru a o gasi.Umbrele o descoperira imediat si o alerga.Ea fugea cat mai departe de semnalul dat de talisman ca umbrele sa nu-si dea seama de planul lor.Shonu auzi zgomotul si pleca din celul in care era tinuta Miozotis dar lasa acolo doi pasnici.Mizo il vazu pe Shonu si se lipi de perete.Fugi rapid si o vazu pe prietena ei cea mai buna tinuta intr-o celula.Mizo trecu usor pe langa umbre si se apropie de celula ei.O trase usor de par si Miozotis isi dadu seama ca este ea.Mizo ii explica usor planul pe care il avea.Ea se da usor in posterior pentru ca planul sa mearga.
-Hei umbrelor?Ce-ar fi sa te uiti in spate?
Umbrele cazura in plasa.Mizo le trase un picior in fata si eu cazura la pamant...dar umbrele nu stiau ce i-a lovit.Mizo desfacu repede celula apasa in centrul talismanului si ii spuse sa bea portiunea.Mizotis deveni si ea invizibila.
Vrajitoarea auzi cheamarea talismanului si pleca spre matura.
Se intalnira acolo si plecara imediat.Iesira din tinutul umbrelor si chiar adusera la timp pentru a nu fi descoperit cineva ca ele disparura.Strika le lasara acasa întocmai cand tatal lui Miozotis.Ele stateau in pat si se prefaceau ca vorbesc despre teza lor la matematica.
-Buna dimineata fetelor.Cum ati dormit?...intreba el pe un ton bland
-Bine uite acum vreo 10 minute ne-am sculat si noi.Tata putem azi sa nu ma mai duc la scoala?Totusi e pastele si nimeni nu mai vine azi.Am vorbit cu ei la telefon,si in plus ma pot duce cu Mizo in parc.
-Da dar cu conditia ca astazi sa nu mai stai atata pe internet.
-Ne-am inteles...zise ea si plecara imediat spre parc.
Acolo se intalnira cu multi prieteni intamplator si ii intrebara de ce nu au venit mai devreme.Ele zisera ca nu puteau sa vina mai repede deoarece inainte sa faca asta au avut putina "treaba" si luara sucul in mana si se uitara ciudat la ei.
Nu dura mult intalnirea,ca toata mulțimea trebuia sa plece.Dupa ce plecara Mizotis si Mizo ramasera singure sorbind din pahar.Mizotis se gandea de ce Shonu uraste atat de mult oamenii de s-a aliat cu umbrele sau le-a intors impotriva oamenilor...nu-si putea explica insa putea zice ca noi poluam natura sau sunt mii de asasinate...dar nu toti erau asa.Insa Shonu credea ca toti sunt la fel si ca nu merita sa traiasca.Nimeni cu exceptia lui Mizotis.
********
Shonu intradevar avea un trecut mizerabil.De mic a fost abandonat de parinti si lasat pe strazi unde in fiecare zi un om cand il vedea il lovea de cadea pe jos insangerat.Statea acolo ca un copil neajutorat pana cand umbra lui intr-o seara ii vorbi.Shonu ii povestise totul despre teculul lui si umbra se rascula impotriva oamenilor.Acea umbra merse la celelalte si asa el a ajuns stapanul umbrelor.Avea putere deplina peste toate si cand umbrele ucideau inca un om,Shonu ii lua trupul si il arunca in focul infernului.De aceea Shonu ura oamenii asa de mult.De mic ii tot blestema si acum el avea vigoare deplina asupra umbrelor.
In taramul umbrelor
Shonu dadu porunca ca umbra lui Mizotis in seara asta sa ii ia spiritul si sa o faca sa se alature umbrelor.Ii ceruse umbrei ei,ca in seara asta cand ea adoarme sa ii ia sufletul si sa ii arate de ce Shonu uraste atat oamenii si de ce vrea sa i se alature lor.
Umbra pleca spre apusul soarelui din lumea oamenilor,asteptand ca Miozotis sa adoarma.

Va urma
O poza din capitolul urmator care va fi maine.
Miozotis in trecutul lui Shonu.

nice,very nice kumiko`chan imi place,are descriere,are dialog...are tot ce ii trebuie,actiunea este interesanta din cate vad eu.Personajele sunt extra mai ales Shonu Pot sa spun ca chiar imi place asa ca Gambate si te astept cu noul capitol

Interesanta poveste.Atentie multa in continuare si nu te lasa.

Sunetul Umbrelor

Miozotis adormi asa ca umbra puse piatra pe capul ei si ii lua sufletul.Aceasta observa ca plutea si ca nu mai putea sa atinga nimic.Umbra o lua de mana si o duse in tinutul umbrelor.Acolo era Shonu care o lua pe Miozotis de mana si o trase inauntrul lui.Shonu o trimise in gandul lui si el incerca sa-si aminteasca toata copilaria lui.
S-a inascut intr-un sat de oamebi iubitori,unde totul era frumos si linistit.Traia inpreuna cu parintii lui,Mizuki si Uras.Mama lui Mizuki muri intr-untimp scurt pe cand avea el 10 ani si tatal lui fiind disperat de moartea sotii lui la dat afara pe Shonu care era nevoit sa manance ce arunca lumea prin tomberoane sau daca era cineva bun sa-i dea ceva de mancare.Iarna statea ghemuit printre pisici sau caini incercand sa se incalzeasca si sa poata dormi.
Nu trecu mult timp pana cand o noua tărie veni sa conduca satul.Regele il observa imediat si puse oamenii sa il vaneze zi si noapte.El fugea incontinu incercand sa scape de acei oameni insetati de sange.Intr-o noapte el era pe niste stanci atunci cand ii observa pe oamenii regelui.El fugi dar un om trase un glont in umarul lui si acesta cazu si dadu cu capul de o stanca.
Umbrei i se facuse mila de el si il lua in taramul umbrelor.Umbra era a lui asa ca si ea trecu prin toata durerea ce o simti Shonu.Umbrele aveau mare grija de el pana se refacu complet.Pe 10 martie de ziua lui,umbrele il incorona ca rege al lor.Acum avea 15 ani si era pregatit sa se razbune pe rege si pe oamenii lui.
Merse in satul lui si il arse pe tot de viu.Pe rege il tortura pana la moarte...de atunci Shonu le intoarse pe umbre impotriva oamenilor ca pe cei mai multi dintre ei exprimau numai ura si le taia capetele,dar de cand o vazu pe Miozotis parca ceva se schimba in el.In inima ei vazu o fata curata,care nu a facut niciodata rau cuiva si care nu dispretuia pe nimeni.Acum Miozotis vazu fiecare parte a vietii lui pana a pus umbrele sa o spioneze.Spiritul ei iesi din amintirile lui Shonu si se duse in corpul ei. Ea se trezi si spiritul ei era cuprinsa de intuneric.
-Trebuie sa-l gasesc pe Shonu...spiritul si trupul meu ii apartine lui.Trebuie sa-l gasesc...spuse ea si pleca.
Ajunse la castelul umbrelor si acolo Shonu o astepta si ii pregatise camera.
-Te asteptam Miozotis.Dute in gradina si roagate la intuneric ca sa te primeasca printre el.
-Ma duc imediat,si daca ai nevoie de ceva strigama.
O umbra o conduse in camera intunericului si acolo ea se ruga fara sa stie nimic.Trecutul lui Shonu o hipnotiza complet.
Seara...
O umbra intra in camera unde era Miozotis si o chema.
<Sa mergem Miozotis,Shonu te astepta>
-Bine...zise ea se indrepta spre camera lui.
-A bine ai venit Miozotis...dupa cate am vazut intunericul te-a acceptat deci poti sa mi te alaturi...zise el luand o rochie lunga si o puse sa se schimbe in ea
-Multumesc...zise ea acceptand sa il slujeasca pe Shonu pana la moarte
Urmatoarea zi in lumea oamenilor,nimeni nu stia de Miozotis.Unde sa dus ce facea si de ce nu a venit la scoala.Tatal ei o cauta prin tot orasul dar fara sperante.Nimeni nu o mai putea gasi.
Auzind aceste vesti,Mizo apela imediat la Strika si aceasta se uita in globul ei magic si o vazu pe Miozotis imbracata intr-o rochie ciudata si intr-un loc ciudat dar care i se parea cunoscut.Strika minti ca Miozotis pleca intr-o alta tara cu bursa de studiu ca o acoperire.Bursa o lua de la ea la scoala de "Magie Si Mistere".
In tara umbrelor...
-Miozotis ce faci tu aici?Inca te mai rogi?Te rog sa te duci rapid la culcare fiindca maine avem treaba de facut.
Miozotis asculta si merse repede in camera ei...sau ma rog era camera lui Shonu.El poruncise ca ea sa doarma cu el in fiecare seara.
In lumea oamenilor totul ramase un mister...

Va Urma
Shonu pe cand era copil:
Parintii lui:http://i177.photobucket.com/albums/w221/emiko_photo/0351.jpg
ma bucur mult ca va place.
Continuarea in scurt timp;)

Sunetul Umbrelor

In lumea oamenilor,Mizo hotarase sa-i spuna lui Max tot adevarul despre ceea ce patise Miozotis,asa ca se duse la Strika care ii promise ca-l va antrena in arta magiei pentru a o salva.Acesta accepta dar nu stia daca e bine sa mai astepte,atata timp cat Miozotis este de partea umbrelor.
Intre timp Miozotis se plimba prin parcul umbrelor,unde gasi un caine lovit.Aceasta nu a mai stat pe ganduri si s-a dus repede la castel,unde a avut grija de el.La bandajat la rani si la ingrijit ca pe propriul animal.
-O sa te faci bine,o sa am eu grija de asta,zise ea si-l mangaie pe cap.
Intre timp...
Dupa ce Max se antrena cu Strika,trase un pui de somn,Visa ma Miozotis sa fi distrusa de acel Shonu,si ca el pana va termina antrenamentul aceasta nu va mai trai si el ar ajunge prea tarziu pentru a o salva.Se scula si zise cu manie:
-Chiar daca,nu m-am antrenat îndeajuns tot am sa ma duc acolo si asta chiar maine seara.Pana atunci trebuie sa-mi adun fortele.
A doua zi,Max se duse la Strika pentru antrenament,dar nu ii spuse de planul lui nebunesc pentru a o salva pe MIozotis.Strika vedea ca el nu se concentreaza deloc asupra antrenamentului asa ca ii zise:
-Miscate mai repede,si uita de problemele tale daca vrei sa o salvezi!
-Asta si vreau,deaia nu mai stau pe ganduri.Asculta-ma bine au sunt singurul care o poate salva...
-Atunci dovedesti-o!zise Strika pe un ton aspru
-Atunci asa va fi,zise el si pleca trantind usa
Max isi puse jacheta si pleca spre tinutul umbrelor.Acolo era seara asa ca se putea infiltra usor in taramul umbrelor.
Ajuns acolo o cauta pe Miozotis,dar nu prea a vut noroc.Trecu usor pe langa umbre deoarece inainte de a pleca de la Strika lua portiunea care ii persimite sa se faca invizibil pana cand efectul dispare.Mai avea 5 minute pana ce portiunea isi termina efectul si el nu stia asta.Cauta in tot orasul si intr-un sfarsit o gasi pe Miozotis care era pe malul lacului impreuna cu acel caine.Max ii puse mana pe posterior si neîntârziat ce facu asta disparuse efectul portiunii.Aceasta se uita in spate si il vazu dar nu il recunoscu...
-Cine esti tu si cum indraznesti sa intri in taramul umbrelor?
-Eu sunt...
Nici nu termina Max ce acea de spus ca Miozotis incepu sa-l atace.
-Termina eu sunt Max!
-Eu nu cunosc niciun Max,stiu doar ca trebuie sa-l slujesc pe Shonu...
~Trebuie sa-ti amintesti~zise el in gandul lui,si se intreba cum sa o faca sa inteleaga ca nu apartine lumii umbrelor.
Se ferea de toate atacurile ei dar,nu mai rezista mult si cazu jos la pamant.Mai avea o singura seansa asa ca cand Miozotis vroia sa-i infiga cutitul in inima aceasta o lua de maini si o saruta.Sarutul facu ca Miozotis sa-si aminteasca tot.Il intreba pe Max unde era si acesta ii spuse tot.Umbra lui Miozotis pleca iute la Shonu sa-i spuna vestea.Cand auzi el inebuni si nu mai stia ce sa faca,ce sa creada,dar asta nu-l impiedica si trimise o armata sa-i prinda si sa-i ucida pe veci.Armata pleca numaidecât dar cand sa ajunga Max si Miozotis plecara imediat din lumea umbrelor.Ajunsi la Max acasa,el se pabusipe podea iar Miozotis se speria si il merse in camera parintilor lui,si lua tot ce-i trebuie pentru a avea grija de el.Il urca in pat si observa ca are o taietura pe spate si o bandaja fin.Se gandea cum trecu Max de toate umbrele,si cum de veni solitar fara nici un ajutor.Toate acestea vor ramane un mister pana ce el se va trezi.Pana atunci va avea grija de el.Si ce noroc ca parintii lui erau plecati intr-o excursie departe de Japonia.Miozotis se uita la iubitul ei,care era sa moara pentru ea.
-Multumesc.Daca nu erai tu probabil ca acum eram tot sub controlul lui Shonu.
-Nu ai pentru ce,zise el deschizand ochii si sarutand-o pe frunte.
-Ma bucur ca ai grija de mine,si ca ma iubesti cu adevarat,zise ea zambind
-Si voi avea mereu grija de tine;)

Va urma
Astept critici
Poze:Miozotis & Max
Cainele de care a avut grija Miozotis:

Imi pare rau ca nu am mai continuat de mult,dar am avut de invatat pentru teze si altele asa ca nu am avut timp sa continui.Arigatou pentru pareri
Sunetul Umbrelor-Noua marioneta

Dupa ultima infrangere Shonu si-a dat seama,ca nu o poate invinge pe Miozotis si pe prietenii lui doar cu doua umbre,asa ca se gandi sa faca un nou om cu adeneul lui si sa-l trimita in lumea oamenilor si sa provoace multa suferinta.Shonu isi taia o bucata din dermă lui punand-o intr-un tub in care puse un fel de lichid.
Dupa cateva zile acel super om se trezi si astepta ordinele lui Shonu,care ii spuse sa mearga in omenirea umana,unde se inscrise la scoala unde erau Max si Miozotis.Cand ajunse acolo profesoara il prezenta colegilor si il puse in banca cu Miozotis.Shonu care privea totul prin ochii lui se amuza de minune.Desi Sy(omul creat de Shonu)i se supunea,era fermecat si el de frumusetea lui Miozotis,care se purta extrem de elegant cu el si il trata cu respect.Chiar fiind nou i-a arat scoala si a stat cu el aproximativ toata saptamana.
Acum,la sfarsitul orelor Sy se gandi sa o invite pe Miozotis sa ia masa cu el,asa ca ii zise:
-Hei Miozotis te-ai purtat atat de frumos cu mine...si ma intrebam.Nu vrei sa iei masa de seara cu mine?
-De ce nu as vrea Sy?zise ea zambind.Imi place de tine.
Sy o duse pe Miozotis la cel mai luxos restaurand,desi nu stia prea bine imprejurimile.Sy era fermecat si incerca sa para un baiat bun si sa-i faca mai mult un baiat dragut.El uitase deja de ordinele lui Shonu si se gandea doar la ea.A venit de o saptamana in acest oras si deja se distra si radea impreuna cu noii lui prieteni.Max nu prea o mai baga in seama pe Miozotis asa ea si-a petrecut timpul mai mult cu Sy.Ii placea mult de el si chiar si ea se simtea unpic atrasa de el.Ii placea cel mai mult la el felul in care era,si chiar fiind o umbra in realitate nimeni nu observa asta.
Dupa cina...
-Mi-a placut mult seara asta Miozotis.Poate o sa mai iesim nu?
-Da,dar pentru inceput cea ar fi sa ma conduci acasa?zise ea razand
Sy nici nu mai sta mult pe ganduri si o lua pe Miozotis de mana si o conduse acasa.Aproape de blocul in care statea Miozotis si-a luat larevedere,dar Sy a apucat-o rapid de mana a luat-o in brate.In ultimul moment buzele lor sa-u apropiat si au format un superb sarut.Miozotis se smulse din bratele lui si fugi departe.Se pare ca se inselase si in privinta lui desi inca il placea mult.Acum era acasa si statea in pat si se gandea la el,dar totusi nu mai avea curaj sa-l intalneasca.Nu mai manca si deabea daca mai bause apa.Se gandea doar la acel sarut...
-Draga mea te rog spune-mi ce ti s-a intamplat?De la un momendat te porti ciudat,daca vrei putem sa discutam...
-Nu mi s-a intamplat nimic,numai ca nu prea mie foame,dar cand mi se face te anunt.
-Sigur nu ti s-a intamplat nimic?Ai nereguli la scoala?
-Nu-ti face griji pentru mine...nu am nimic zise ea ridicandu-se de la masa si plecand in camera ei.
Se uita pe geam si nu spunea nimic.In camera ei era intuneric,iar afara ploua cu galeata,tuna si fulgera dar ei nu mai ii era frica,vroia sa iasa afara asa ca se imbraca si pleca fara stirea nimanui.Se duse in parc,unde o intalni pe Mizo care era se uita la stele.Ea o observa repede pe Miozotis care plngea si statea in genunchi lasand ploaia sa cada usor pe ea.Mizo se apropia de ea si o intreba ce s-a intamplat.Miozotis ii spuse totul despre intamplarea cu Sy,si se puse in bratele lui Mizo.Ea o linisti,si ii spuse ca totul va fi bine.
Acum stateau amandoua impreuna in ploaie,uitandu-se la stele si razand impreuna...

Va urma
Astept critici.
Sy:
PS:Imi pare rau ca capitolul a fost atat de mic,dar sincera sa fiu nu prea am mai avut idei.Promit ca urmatorul capitol va fi mult mai mare :D

Sunetul Umbrelor-Noua marioneta2

Dupa cate ore,Miozotis se intoarce acasa,si se baga in pat incercand sa nu se mai gandeasca la trecut,sau poate macar sa renunte la chestiile cu umbrele si la tot ce tine de tristetea ei.In gandul ei era neliniste,isi amintea toate intamplarile si tot ce a indurat.Dar se bucura ca era alatutri de familia ei si de iubitul ei Max.Avea de gand sa vorbeasca cu el si nu mai vroia sa-l evite pe Sy.Probabil ca ce s-a intamplat acum a fost doar o prostie...se gandea ea.Vroia doar sa se mai duca la Strika inca o data pentru a consultao in legatura cu o magie despre care citise intr-o carte si vroia ca cu ajutorul ei sa distruga odata umbrele alea,dar in carte a citit:pentru a putea folosi vraja trebuie sa ai o putere mare,altfel vraja poate fi fatala.Inainte sa se culce umbra ii mai zise ceva:
<Draga mea inca nu ti-ai dat seama ce e Sy?><Te credeam un pic mai desteapta dar se pare ca nu e chiar asa>
-Ce e?Nu am observat nimic la el.E doar un om simplu,pe care m-am cam suparat.
<De fapt el este o umbra creata de Shonu pentru a te spiona><Sincera sa fiu chiar credeam ca nu vei fi atat de naiva incat sa creada ca unul ca el chiar ar vrea sa fiti prieteni>
Dupa ce a auzit toate astea Miozotis se baga cu capul sub perna si incepu iar sa planga si sa se intrebe de ce intra Shonu mereu in viata ei si de ce nu poate trai si ea ca o fata normala.Simtea ca nimeni nu a indurat vreodata durerea ei,sau sa simte ca ceva tot se invarte in jurul ei si nimic nu-i merge bine.
A doua zi pleca direct la Strika si ii spuse de vraja pe care o citi in cartea "Vrajile Inceputului".Dupa ce citi vraja,Strika o statui sa renunte fiindcă vraja era prea puternica si pentru ea si nu avea cum sa o ajute.Miozotis incepu sa planga,tranti cartea pe jos si pleca imediat infuriata acasa,trani grabnic usa si se duse in camera ei unde o astepta Sy.Acesta o luase de mana si o trase intr-un fel de tunel.Miozotis se gandea ca iarasi o va duce la Shonu,dar o duse la el la hotel si o lega de un scaun.Ii zise ca nu-i va da drumul pana ce nu accepta ce va face el.Miozotis nu se incumeda si astepta incontinuare momentul corespunzător sa scape.Dar era asa legata de scaun,si nimeni nu o putea ajuta.Statea acolo tacuta pana ce dupa o zi Sy se hotarase sa mearga la scoala,si Miozotis tot tragea de lanturile cu care era legata dar nu putea sub nici o forma sa le poata rupe...si nici cartea de vraji nu o avea cu ea.O lasase la Strika care acum statea pe ganduri.
Apare umbra lui Miozotis:
<Nu te ingrijara><Nu vei mai sta mult aici,pentru ca Shonu sa spurat mult de cele facute de Sy><Si il va arde de viu>
-Nu stiu ce sa zic,oare ce crede Shonu ca rezolva cu asta?Atunci de ce la mai creat,zise ea intristata
<Asta nu e treaba ta Miozotis><Poate ca Shonu o sa te puna sa vezi si tu asasinatul lui Sy>
-Nu o sa fiu de acord niciodata.Dar o sa port o discutie cu Shonu.As vrea sa-l intreb ceva daca nu se supara nimeni.
<Dar te avertizez sa ai grija><Shonu nu este in cele mai bune toane>....zise umbra apoi disparu ca in ceata.

Va urma