Legenda celor 4 cristale divine

Acum mulþi ani, cu milioane de ani cândva de a exista viaþã în univers,când emanaþia Luminii pãtrunse în Haosul primordial,au fost separate cele patru elemente. Tot ceea ce exista pe aceastã planetã se compunea din aceleaºi elemente, comune întregii noastre lumi: foc, apã, aer ºi pãmânt. Întreg Pãmântul, cu plantele, animalele ºi oamenii, forma "trupul comun" pe care-l cunoaºtem sub numele de Gaia. Umanitatea ºi planeta, erau o singurã UNITATE, ele nu puteau fi separate. Graþie acestei UNITÃÞI, echilibrul putea fi menþinut ºi doar în unitate,acesta urma sã dureze. Strãmoºii noºtri celebrau natura, recunoºteau ciclurile ei ca fiind parte din propria lor viaþã ºi înþelegeau cã oamenii sunt fãcuþi la fel ca ºi granitul, copacii ºi orice altã formã de existenþã. Ei conºtientizau cã erau una cu Gaia. Acesta era secretul apropierii lor de elementele naturii, taina comuniunii cu tot ceea ce exista, motivul pentru care puteau sta de vorbã cu animalele, copacii ºi pietrele, ºi care le aduceau uºurinþa în utilizarea forþelor naturii (cele 4 elemente). Cunoscând natura, îºi conºtientizau propria lor naturã, iar energia care exista peste tot în jur, era pusã în miºcare prin simpla "intenþie umanã".Pentru a pãstra echilibrul naturii,au fost creaþi paznicii,care foloseau tăria celor patru elemente,denumiþi de oameni Spirite. Spiritele Focului, numite ºi Salamandre, întreþineau arderea Focului în Inima Naturii. Erau fiinþe nevãzute care se ocupau de cãldura Vieþii ºi Lumina ei interioarã, ºi se arãtau din când în îndată ce celor buni ºi iubitori. Puteau fi vãzute doar de Marii Înþelepþi, de Sihastrii devotaþi integral divinitãþii. Ele slujeau vigoarea Focului ºi îl rãspândeau pretutindeni, pentru cã fãrã Cãldura ºi lumina lui, nimic nu ar fi putut exista. Focul era Spiritul înlãnþuit în Materie. El alimenta cu Viaþã, Focul Soarelui. Spiritele Aerului se ocupau de Trunchiul Mental al Universului creând Inteligenþa tuturor Fiinþelor fiind numite Silfe. Ele populau aerul planetei, aveau sarcina de a pãstra nealteratã viaþa stãrii de agregare gazoasã în întreaga Creaþie.Împrospãtau atmosfera, însufleþeau visele, aspiraþiile Omului, pãstrau puritatea Vieþii. Aveau grijã de transparenþã, claritate ºi nobleþe. Puteau fi vãzute în zilele însorite, în înteriorul Pãdurilor puþin umblate, la malul Mãrii, pe crestele înalte ale Munþilor, dansând. Inteligenþa lor depãºea pe cea a entitãþilor din omenirea Apei, a Pãmântului ºi Focului. Elfii aparþineau tot Lumii Aerului ºi forma lor etericã amintea de silueta umanã, la scarã destul de micã. Munca lor de bazã era sã îngrijeascã Florile ºi le susþineau cu energie de când înfloreau pânã când ofileau. Elful unei Flori rãmânea lângã ea pânã aceasta murea. Ei erau extraordinar de veseli, le plãceau sã danseze, sã se joace, sã se bucure. Aveau grijã de Lumina ºi Radianþa Lumii Vegetale. Spiritele apei guvernau sentimentele ºi emoþiile lumii. Fiinþele ce slujeau apa au fost numite de strãbuni: Naiade, Sirene ºi Ondine. Formele lor cãpãtau distincte înfãþiºãri, posedând tendinþa de a emulează forma Omului. Cei ce le vedeau,spuneau cã pot lua forme umane. Erau mai mici decât oamenii ºi aveau o frumuseþe rãpitoare. Aceste spirite s-au retras din ce în ce mai adânc în profunzimea Universului cãruia le aparþinea ºi au întrerupt orice contact cu noi. Spiritul pãmântului guverna ºi susþinea Împãrãþia vãzutã, Mulțimea manifestatã, Materia. De asemenea, întreþinea vitalitatea Formelor Pãmântului, Corpul Fizic al Universului, stimula stabilitatea, voinþa, echilibrul, fermitatea ºi demnitatea de a fi.Aceste spirit al Pãmântului putea fi întâlnit în peºteri,în adâncurile Pãmântului, sub stânci, în munþi, printre roci, în mici grote acoperite de muºchi ale bãtrânelor Pãduri.Însã setea de cunoaºtere a oamenilor a început sã afecteze echilibrul,iar spiritele naturii se simþeau ameninþate.Astfel au fost aleºi patru rãzboinici,din rândul oamenilor,care aveau ca obiectiv pãstrarea echilibrului.Dar cu trecerea momentul au început rãzboaiele dintre oameni,care aproape au distrus echilibrul dintre luminã ºi întuneric,ducând astfel la Marele Rãzboi care a durat o 1000 de ani.Dupã încheierea rãzboiului,totul pãrea pierdut,însã Gaia a hotãrât sã le mai acorde o ºansã oamenilor,o ultimã ºansã.Aceastã legendã a rãmas tipãritã în sufletele ºi minþile tuturor,ºtiind cã într-o bunã zi Marele Rãzboi va reîncepe.

Marele razboi urma sa reinceapa pe 21 decembrie in anu 2012.
Ne aflam in vara anului 2007.

O zi torida de Iunie. In orasul Bucuresti. O zi ce parea a fi normala ca si toate celelalte dealtfel. Era o zi de Sambata. In acea zi aparent obisnuita un inger cobori din cer. Avea o misiune. Aceea de a sta pe Terra timp de 5 ani interval in care sa schimbe ceva in lumea aceasta. Acesta era singuru mod de a semna un tratat de pace intre Terra si restul Universului. Consiliul Universului ii acorda o gratie de 5 ani timp in care sa se schimbe si sa se supuna regulilor si legilor Universului.
Daca in acest interval nu se va transforma nimic Terra urma sa fie distrusa.
Oamenii trebuiau sa seschimbe sa devina iubitori unul cu celalalt si buni la suflet. Raul a fie sters de pe fata Pamantului si dat uitarii. Trebuiau ca toti sa devina buni astfel incat prin eliminarea vibratiilor negative sa isi castige dreptul si forța de a muta Terra in mărimea a 5-a.

Dar lucrurile nu erau chiar siple. Intai trebuiau gasite si unite cele 4 cristale divine :

Cristalul de foc, Cristalul de apa, Cristalul de aer si Cristalul de Pamant.

Ingerul care coborase din cer pentru a gasi cele 4 cristale divine se numea Amaliela. Era imbracata intr-o rochie alba si avea o pereche de aripi de un alb imculat. Avea parul brunet si ochii caprui. Parul ii era ondulat. Si la gat purta un lantisor de aur cu o cruciulita de aur.

Era ora 12 fix. Ea nu stia de unde sa inceapa cu cautarea celor 4 cristale divine.
Asa ca se ruga la Tatal cel Ceresc sa o ajute sa o indrume macar in ce directie sa o apuce.

Primi un mesaj care ii spune-a sa plece spre Vest.

Ea nu stia ca in lunga ei calatorie va avea multe de indurat. Va avea de trecut de multe teste si ispite din partea lui Satan, maestrul Deghizarilor si al sireteniiilor, Regele minciunii si Stapanul fortei Intunericului, si al slujitorilor sai.
Va necesită sa ajute multi oameni aflati in pericol sau oameni cu diverse complicații aflati in diverse incurcaturi.

Va trebui sa mearga in Lisabona. Acolo va gasi primul cristal.
Dar pentru a avea parte de aceasta calatorie Amalielei i s-au luat puterile ingeresti. Singurele 2 puteri ce i-au ramas erau zborul si magia. O magie alba. Si cele două puteri ii erau limitate. Nu mai putea zbura cu viteza luminii. Trebia sa se supuna legilor materiei aceasta pentru că acum avea un corp fizic. Putea zbura cu o viteza de maxim 80 km/h. Si magia era nevoita sa ceara inainte acordul Tatalui Cerec printr-o mica rugaciune.

Asa ca porni in zbor spre Lisabona. In mod normal cu o asa viteza ar aunge in 30 ore dar din nou trebuia sa se supuna legilor materiei facand cunostinta cu foamea, setea si oboseala. Toate aduse de corpul ei fizic pe care il avea acum. Nu putea sa zboare continuu 30 de ore. Si nu pute sa zboare nici prea sus Avea voie sa zboare la maxim 100 m inaltime. Astfel ca si oamenii o puteau vedea si ea putea vedea oamenii care au necesitate de ajutor.
In plus si ei ii placea sa zboare asa jos aproape de oameni. In tim ce zbra prin Bucuresti, In Gara de Nord intalni un copil care se juca pe sinele de cale ferata si un tren se apropia amenintator. Trebuia sa il salveze. Aceasta era datoria ei de inger.
Api Amaliela zbura asa incet prin Bucuresti ca sa observe totce se itampla. Intro casa de schimb valutar tocmai se petrecea un jaf. Ea le bloca calea hotilor si ii lega cu un lant de foc creat prin magie.

Cu toate ca putea zbura cu o viteza de pana la 80 km/h ea nu se grabea. Zbura asa lin de parca plutea.
Dupa ce politia prelua hotii.
-Cine esti ? intreba casiera.
-Ma numesc Amaliela. Sunt ingerul luminii.
Apoi Amaliela isi lua zborul si pleca mai departe. Se lasase noaptea. Ea se afla acum in cartierul Ferentari. Un cartier plin de tigani. Era obosita, flamanda si o dureau aripile. Asa ca decise sa mearga cu troleibuzul pana la primul hotel. In troleibuz din nou intalni un hot cre vroia sa fure dar din nou aici isi folosi magia astfel ca hotul ramase statuie pana cand victima aleasa de el cobori din troleiuz. Cand Amaliela cobori din troleibuz de la etajul 10 al unui bloc un copil tocmai aluneca de pe balustrada balconului si cazu in gol. Amaliela il prinse in brate si astfel il salva. Acum era foarte obosita dupa o zi de munca. Asa ca intra in hotel. Aici insa intampina o problema. Nu stia ca acum avand corp fizic si locuind printre oameni trebuia sa plateasca cazarea asemeni oamenilor. Pana la urma se intelese cu receptionerul ca in schimbul indeplinirii unei dorinte sa o lase sa stea peste seară in hotel.

-Buna ziua ! spuse Amaliela
-Buna ziua domnisoara. Cu ce va pot ajuta ?
-Aveti o camera libera pentru noapte ?
-Da. Este la etajul 20. Va costa 100 Euro.
-100 Euro ? Eu nu am bani. Cu altceva nu se poate plati ?
-Cine sunteti ?
-Ma numesc Amaliela. Sunt ingerul luminii.
-Daca intr-adevar esti inger imi poti plati cu indeplinirea unei dorinte.
-Desigur.
-Care e dorinta ta ?

(Va urma)

WoW Amaliela esti foarte talentata.Cred ca de mult nu am mai citit o poveste atat de interesanta Ai scris atat de elegant despre natura,Pamant si toate celelate.Amaliela,ingerul luminii este un personaj care l-ai descris frumos,cu un suflet mare.Si cele patru cristale...sincera sa fiu nu mai am cuvinte.
Acum pot sa zic doar felicitari si astept continuarea.
PS:Sunt curioasa sa vad care e dorinta

Sa imi vindeci nepoata din Austria. Locuieste in Viena cu parintii ei. E bolnava de leucemie.
-Da o sa o vindec cand voi ajunge acolo. As putea si acum dar trupul asta fizic imi dimiinueaza puterile ingeresti de 1 miliard de ori. Si ca sa am incredere in tine poti demontra cu ceva aici pe loc ca esti inger? In afara ca am vazut ca ai aripi.
-Da.
-Uite pun aici pe masa cheia apartamentului si tu va tebui sa o iei fara sa te atingi de ea. Sa o faci sa vina ea la tine.
-Asta e simplu.

Apoi Amaliela facu un semn cu degetul si cheia veni singura in mana ei.

Apoi Amaliela a luat liftul pana la etajul 20. Apoi a intrat in apartamentul ei.


Apartamentul Amalielei

Deschise televizorul la stiri.

La televizor tocmai era o stire despre n accident rutier petrecut in Bucuresti cu doar cateva minute in urma pe Buevardul Magheru.

isi lua zborul pe fereastra si ajunsese in 10 minute acolo la locul accidentului.

Supravietuise accidentului doar 1 fetita de 4 ani. Amaliela nu avea voie sa intervina in trecut. Ea ar fi vrut sa redea viata macar unua din parintii fetitei dar nu avea voie. Nici un inger nu are voie sa se amestece in trecut. Doar Dumnezeu. Asa ca acum treubuia sa aiba grija de fetita si sa o duca la un orfelinat. O lua in brate si zbura cu ea. A dus-o la primul orfelinat gasit in cale. Apoi s-a intors la hotel. Era multumita. A mai facut o fapta buna.

O data ajunsa acasa se urca in pat si inainte sa adoarma se gandea:

Ea stia ca facand fapte bune poate urca in grad. Din inger pazitor in Arhanghel. Stia ca ingerii facand fapte bune devin Arhngheli apoi Heruvimi si apoi Serafimi. Cel mai inalt grad. Ea avand si acesta misiune speciala pe Pmant in cei 5 ani urma sa atinga gradul de Serafim. Stia ca doar Serafimii au dreptul de a vizita planeta Consiliului Universului.

Acum se intreba de ce a fost aleasa tocmai ea din multimea de ingeri. Si totodata incepea sa inteleaga ca ea a fost aleasa pentru că avea cel mai bun suflet din tot neamul ingeresc. Ea ajuta din placere mai mult nu numai din datorie. Ea inainte sa fie trimisa in aceasta misiune de a gasi cele 4 cristale divine era inger pazitor dar nu avea de pazit o anumita persoana ci avea de pazit in general toti locuitorii orasului Bucuresti. Ingerii pazitori se impart in 2 categorii. Ingeri pazitori ai orasului si ingeri pazitori ai persoanelor. Ea facea parte din grupul ingerilor pazitori ai orasului. Spre deosebire de ingerii pazitori ai pesoanelor, care nu au lăsat niciodata cat tim pazeste persoana care i-a fost data, Ingerii pazitori ai orasului fac cu schimbul de serviciu. Asa ca Amaliela avea si timp liber. Dar ea ajuta lumea chiar daca era in afara serviciului. Tatal Ceres cum stie si observa totul stia ca Amaliela facea aceasta din placere si iubire fata de oameni. Pe cand ceilalti ingeri ajuta societatea din datorie. Stia ca Amaliela chiar daca stia de succesunea rangurilor nu facea asta doar pentru a urca in rang.

Acum dupa ce isi dadu seama de ce a fost aleasa tocmai ea stinse lumina apartamentului si lasa aprinsa doar una din cele 2 veioze. Si asa in lumina difuza a veiozei se intoare cu fata spre est si ii multumi Tataui Ceresc pentru ca a avut ocazia sa ajute multa lume si se ruga ca a 2-a zi sa aiba la fel parte a ajute cat mai multa lume.

Apoi dupa ce termina rugciunea se urca in pat stinse veioza si se culca. A 2-a zi tb sa plece mai departe. Pana seara urma sa ajunga in Arad.

Va urma

Amaliela imaginatia ta nu are limite.Povestea ta este ata de frumoasa incat nu te saturi sa o citesti inca de 5 ori.Pur si simplu nu am ce sa critic la ea.Hmm leucemie...este o boala foarte greu de tratat,povestea intr-un fel e trista,fericita,combini cele doua ceea ce-mi place la o poveste.
Faci totul mai interesant,mai palpitant si nu sari rapid peste acctiuni.Bravo!!!Sper ca maine sa am continuarea

Da, Maine dupa amiaza va fi episodul 3 si sper ca spre seara sa fie gata si ep 4

EDIT

Ziua cand a coborat Amaliela din cer era Sambata. Asta ca acum in ep 3 sa fie Duminica.

In acea noapte avusese un vis. In vis o vizitase prietenul ei Arhanghelul Mihail.
Ea se scoate din somn dis de imineata. Era o superba dimineata de Duminica. Asa ca dupa ce ii facu rugaciunea iesi pe balcon si de acolo isi ua zborul spre prima biserica ortodoxa intalnita in cale. Vazu ca era multa lume in biserica. Era bucuroasa. Isi gasi un loc cat mai aproape de altar si de acolo asculta slijba. Apoi la ora pranzului cand toata societatea pleca spre casa pleca si ea spre hotel.
Cand ajunsese la hotel masuta de pe balcon era incarcata de mancare. Tot pe masa gasi un biletel semnat Arhanghelul Mihail. Isi daduse seama ca prietenul ei, Arhanghelul Mihail ii adusese mancarea.
salata de legume dar nu legume pamantesti ci legume din gradina raiului. Si un castron de fructe culese din pomii din gradina raiului.
Se puse si manca pentru că incepuse sa ii fie foame. Acum manca pentru întâia oara. Mancarea i s-a parut foarte gustoasa. Apoi dupa ce termina de mancat pleca mai departe. In orasul Pitesti intalni un incendiu. In casa in care ardea 2 copii mici in varsta de 2 ani dormeau.Erau gemeni. Parintii erau plecati de acasa. Incendiul izbucise de la un scurt-circuit al instalatiei electrice. Amaliela intra in casa si ii lua pe cei 2 copii si ii scosese afara.
Apoi se ruga la Sfantul Ilie sa dea o furtuna care sa stinga incendiul. Imediat incepu o furtuna care nu a durat decat 10 minute si care stinse incendiul apoi dupa ce furtuna s-a linistit Amaliela ii duse pe copii din nou in casa si ii pazi pana cand auzira pasii parintilor copiilor. Atunci isi lua zborul si parintii cand intrara vazura casa arsa si pe copii care nu patisera nimic.

Amaliela era bucuroasa. Facuse inca o fapta buna. Apoi zbura mai departe. Era spre seara. Ajunse intr-o comuna din judetul Arad.

Aici un grup de copii se jucau in apropierea unei fantani unul din ei se catara pe fantana si era cat pe ce sa alunce in gol dar Amaliela il prinse de mana si il salva. Apoi ea pleca mai departe. Aici in Arad gasi adapost la 2 batrani care stateau la curte. O familie de batrani care erau extrem de crdiciosi. Isi doreau demult sa vada un inger iar acum aveau ocazia. Dupa ce Amaliela lua cina impreuna cu ei se duse in camera pe care ia indicat-o gazdele. Dimineata urma sa plece mai departe. Cand se trezi inaintea gzdelor, dupa ce servi micul dejun pe care si-l facuse ea, lasa gazdelor un mic cadou. Anume: Culese ea toate fructele din caisii batranilor in jur de 100 kg. La cina din discutii isi daduse seama ca batranii vroiau sa culeaga caisele si sa faca compot. Iar cand Amaliela pleca si batranii se trezisera caisele erau culese. In casa si in curte totul era maturat, vasele erau spalate si totate treburile pe ziua aceea erau terminate. Amaliela era fericita pentru ca a putut ajuta din nou pe cineva. Apoi urmatoarea ei oprire era Budapesta.

Va urma

Ep 4

Acum Amaliela se afla in Arad. In Arad nu se intampla nimic neobisnuit dar odata ajunsa in localitatea de la granita cu Ungaria intentionand sa treaca granita in zbor politistii de frontiora o zari.
Unul din politisti:
-Domnisoara, credeti ca daca aveti aripi puteti trece granita ilegal?
Vamesu;l care se afla langa politist fumand o tigara si stand de vorba cu politistul se adresa lui Amaliela:
-Pasaportul la control !
-Nu am asa ceva.
Macar un buletin ceva.
-Nu am.
-Dar de unde sunteti si cine sunteti ?
-Sunt Amaliela, ingerul luminii.
Dar nimeni nu o crezu.
Apoi politistul o prinse inainte ca ea sa zboare sin nou si ii puse catusele la maini si o duse in biroul lui unde o lega cu o funie in astfel incat sa ii tina si aripile stranse legate de corp apoi o lega de maini si piciare si o lega de un stalp de sustinere din camera de interogatorii.
Politistul :
-Alo, Laboratorul de cercetari stiintifice Bucuresti ?
-Da. Cu ceva putem ajuta.
-Trimiteti rapid un elicopter. Am prins un mutant.
-Si cum arata ?
-E o fata cu aripi care poate zbura si se crede inger.
-Trimitem imediat.

Intr-o ora elicopterul a ajuns la vama Arad. Dupa ce au luat-o pe Amaliela s-au intors in Bucuresti. Aici au incuiato intr-o camera pana a 2-a zi seara cand urma sa inceapa sa ii faca teste.

Amaliela si-a petrecut acea seară inchisa intr-o celula care nu avea nici pat nici masa. Era o camera goala. In plus camera nu avea nici ferestre. Se afla la subsolul laboratorului. Dupa ce o incuiasera in acea camera pustie si intunecata in care lumina doar un bec slab de 12 ea se aseza intr-un colt si incepu sa planga. Erau primele ei lacrimi.
Era flamanda si insetata. Nu mai mancase si nu mai bause nimic de dimineata de cand plecase de la batrani. Plangea si se ruga Tatalui Ceresc sa o scoata din incurcatura.

Va urma

Ep 5.

Seara il visa din nou pe arhanghelul Mihail care ii spuse:
-O sa fie bine. Ai sa vezi.
Dimineata primi doar un pahar de apa de la unul din gardieni. Apoi toata ziua si-o petrecu la fel stand in coltisorul ei. Se lasa seara. La ea veni unul din oamenii de stiinta din laboratorul respectiv. Un medic. O duse in camera de radiografii apoi dupa ce ii facu mai multe radiografii ca sa vada cum sunt aripile crescute din trupul ei, ii facu un test de sange.

-Unul din oamenii de stiinta:
Asta e o grupa de sange care nu am mai intalnit-o pana acum. Nu are proprietatile nici unei grupe de sange omenesc cunoscuta pana acum.

Alt om de stiinta cu radiografia in mana.

Aripile ii sunt crescute din corp. Oasele aripilor sunt crescute din coloana vertebrala.

Alt om de stiinta:

In afara de aceste 2 aspecte este o fata normala.

un alt om de stiinta, asistent al unui doctor ii lua pulsul si ii numara bataile inimii.

la fel ca ale unei fete obisnuite. Se pronunta el.

Acum era trecut de miezul noptii. Un doctor o lua si o duse intr-o sala mare a laboratorului. O lega de un pat cu aripile desfacute. O lega de maini, picioare si aripi. In acea clipa se isca o furtuna puternica care intrerupse curentul in tot cartierul. Apoi cand curentul reveni, oamenii de stiinta realiza ca Amaliela se eliberase si disparuse. Acum nu mai aveau de unde sa o ia.

In plina seară ia zbura din nou spre Arad. O data ajunsa in Arad se urca mai sus in aer la cativa km. Si astfel trecu granita cu Ungaria fara sa mai aiba probleme. Se lasa in jos abia cand ajunsese in Budapesta.

In Budapesta Amaliela se intalni cu un tanar care auzise la tv despre faptele ei bune.

Va urma

Ea credea ca se afla in Ungaria. Dar cand se desmeticise mai bine afla ca este pe taramul Yumeriei, tara viselor si a tuturor posibilitatilor, tara ei natala. Care nu o mai vazuse de vreo 5000 de ani. Totul era schimbat fata de cun lasase in urma acum 5000 de ani.

Continuare:

http://yumeria.informe.com/yumeria-dt203.html